PONEI SCOTIAN

(Highland Pony)

 

Poneiul Highland este si ramane unul dintre dintre veritabili ponei nativi britanici. Aceasta rasa are o istorie inregistrata foarte lunga datand pana in 1880. Acum doua sute de ani acest ponei era calul de baza pentru locuitorii zonelor muntoase si insulelor Scotiei, chiar si in interiorul Scotiei unde aducea foarte mult ca aspect cu rasa pe cale de disparitie Galloway. Datorita izolarii tinuturilor inalte si a insulelor au aparut in secolele XVII si XIX o serie de sub-tipuri precum Islay, Rhum, Mull si Barra, si se pare ca si rasa Eriskay era privita de asemenea ca un Gocon (Gaelic - Lark) sau un gen de Ponei Highland mai usor precum ruda sa apropiata Barra si Mull Gocan.

Regina Victoria a Marii Britanii a pus bazele unei asocieri intre familia regala si aceasta rasa de ponei care mai persista si astazi. Interesul personal al Reginei era legat de cresterea si prezentarea Poneilor Highland precum si in patronajul pe care il oferea. In acelasi timp mari propietari de pamanturi cresteau mari turme de Ponei Highland puri, unul din cei mai celebrii fiind armasarul Duke of Atholl's. O mare parte din acesti ponei timpurii ajungeau pana la 1.83 metri si abia mai tarziu Asociatia Nationala a Poneilor a stabilit o inaltime de 1.70 metri. Totusi, acesti ponei mai mari continua sa fie foarte solicitati pentru scopuri militare de catre Scottish Horse si de Lovat Scouts.

In 1890, Departmentul Scotian de Agricultura, a pus bazele Hergheliei "'Faillie" in Skye pentru a imbunatatii rasa de ponei Highland in scopuri agricole. Herghelia a fost mutata la Inverness in 1913 si i s-a schimbat numele in Knocknagael. O mare parte din specimenele reusite ale acestei rase au fost vandute pana la inchiderea hergheliei datorita reducerile bugetare si dupa o campanie viguroasa in speranta de a o salva in decembrie 1977. Desi acest lucru a fost o lovitura grea pentru pentru aceasta Societate, stocurile erau oferite de catre membrii si a continuat sa fie utilizata pentru a conserva calitatea si genele acestei rase.

Societatea nu a partitionat registrul rasei, astfel crescatorii au putut folosi ce cai au dorit pentru obtinerea caracteristicilor necesare in functie de necesitatea pietelor pentru care le furnizau. Acest lucru a dat nastere la dezbateri legat de cum ar trebui sa arate un Ponei din rasa Highland si a dus la aparitie mai multor tipuri si marimi de ponei. Crescatorii de astfel de ponei inca un rol activ in cresterea lor, pentru a-i folosi la calaritul pe potecile inguste ale padurilor, agricultura, conducere, calarie de anduranta si actiuni de relaxare. Poneii sunt inca crescuti pentru osatura si structura lor dar criteriul actual este acela al calaritului de anduranta. Acest proces de selectie este unul continuu de incrucisare cu alte rase. Totusi, exista o constientizare ca folosind Ponei din rasa Highland Pony cu o excelenta substanta si temperament prin incrucisare cu Pursangele ca un prim pas de productie a unor rase mult mai rezistente. Poneii Highland aduc o inbunatatire genetica a structurii osoase si vin si cu inteligenta lor ridicata si un temperament bland.